echinoctiu

20.martie.
Soarele rasare in punctul cardinal est si apune in punctul cardinal vest.
Incepind de la aceasta data, durata zilei va fi in continua crestere, iar cea a noptii in scadere, pina la data de 21 iunie, cind va avea loc momentul solstitiului de vara.
Intotdeauna, primavara si echivalentul sau conceptual, filozofic si ideatic au insemnat dezghetul, topirea, trezirea la viata, reinoirea si renasterea naturii, vietii si a societatii…
Mai mult decat atata, chiar si data Pastilor crestine depinde de acest fenomen astronomic, cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca, dar mai este influentata de un altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie a lunii in jurul pamintului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara, numita si luna plina pascala). Aceasta din urma face ca data Pastilor sa varieze in fiecare an, caci luna plina pascala apare pe cer in unii ani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe de el. Data Pastilor poate varia intr-un interval de 35 de zile, intre 22 martie si 25 aprilie. Din pricina echinoctiului de primavara, care nu era fixat pretutindeni la aceeasi data, si din pricina imperfectiunilor fatale legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici dupa Sinodul din Niceea n-au incetat deosebirile intre diferitele regiuni ale lumii crestine, in ceea ce priveste data serbarii Pastilor. Crestinii catolici si majoritatea celor protestanti sarbatoresc Pastile conform calendarului gregorian, iar cei ortodocsi conform calendarului iulian, insa viitoarele mari sinoade ortodoxe au insa in vedere posibilitatea ca Pastile sa fie sarbatorit la o data comuna…Poate ca deosebirile privind aceasta data constituie un simplu "scandal intern" pentru religia crestina si de aceea cred ca trebuie continuate demersurile pentru rezolvare. Nu este deloc usor, insa cel putin exista o sensibilizare in legatura cu aceasta problema si trebuie sa avem o celebrare unica a Invierii Domnului, marea sarbatoare a Bisericii, sarbatoare a reconcilierii si unitatii.
O prima uniformizare a datei serbarii Pastilor a incercat sa introduca in toata lumea crestina Sinodul I ecumenic, desfasurat la Niceea, in 325, din initiativa imparatului Constantin cel Mare. Parintii acestui sinod au adoptat pentru aceasta practica cea mai generala, bazata pe calculul datei Pastilor la Alexandria, care se reducea la urmatoarele norme:
Pastile se va serba totdeauna duminica; aceasta duminica va fi cea imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara (pentru ca asa calculau si iudeii data Pastelui lor, de care era legata data Pastilor crestine); cind 14 Nisan, sau prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, Pastile va fi serbat in duminica urmatoare, pentru a nu se serba odata cu Pastile iudeilor, dar nici inaintea acestuia. Sinodul de la Niceea a mai stabilit ca data Pastilor din fiecare an va fi calculata din vreme de catre Patriarhia din Alexandria, unde stiinta astronomiei era in floare, iar aceasta o va comunica la timp si celorlalte Biserici crestine...